GLOSAR DE TERMENI - Dianet - Cabinet Stomatologic in Bacau, Dr Dascălu Dumitrița Mihaela

Go to content

Main menu:

GLOSAR DE TERMENI

Servicii Oferite




A
Abces - colectie de puroi, formata sub actiunea unor agenti microbieni.
Abraziune – pierdere fiziologica de substanta dentinara prin uzura.
Acrilat - rasina folosita in realizarea unor proteze dentare.
Afta – Afectiune veziculara dureroasa a mucoasei bucale, care, atunci cand se sparge, formeaza o mica ulceratie.
Alveola dentara - complex de structuri care asigura fixarea si mentinerea dintilor la nivelul oaselor maxilare.
Alveolita – infectie uscata sau umeda, localizata la nivelul alveolei dentare.
Amalgam - aliaj al mercurului cu un alt metal, utilizat in scopul restaurarii unor procese carioase.
Amprenta - copia negativa, fidela a campului protetic, folosita pentru confectionarea lucrarilor fixe sau mobile.
Anchiloza - imobilizarea si rigidizarea unei articulatii in urma unei afectiuni, traumatism sau interventii chirurgicale. Exemplu: anchiloza temporo-mandibulara.
Anestezie locala – procedeu prin care se suprima sensibilitatea intr-o anumita regiune. Astfel, pacientul nu mai resimte durere.
Antibiotic - substanta care distruge sau inhiba cresterea si dezvoltarea microorganismelor.
Apex - portiunea terminala a varfului radacinii dintelui.
Autoclav - aparat utilizat pentru sterilizare prin actiunea aburilor sub presiune.
B
Bont protetic - dinte slefuit sau implant care serveste drept suport unei lucrari protetice.
Bruxism -  inclestarea puternica a dintilor, in special in timpul somnului (scrasnirea dintilor).
Boala parodontala – imbolnavirea tesuturilor care inconjoara si/sau sustin dintii in alveolele dentare. Aceasta pot fi limitate la gingii (gingivite) sau poate afecta si parodontiul profund (parodontite marginale).
Bracket - element de ancorare pe dinti al aparatului ortodontic fix.
C
Camera pulpara – cavitate dentara ce adaposteste pulpa dintelui.
Canal radicular - spatiul din interiorul radacinii dentare ocupat de vase de sange si nervi.
Canin – cel mai puternic si mai voluminos dinte din grupul dental frontal.
Carie – proces distructiv progresiv ce poate duce in timp la pierderea de substanta dentara sau pulpara.
Cement - tesut fibros intalnit la nivelul radacinii dintelui.
Chiuretaj - indepartarea tesutului infectat sau necrozat de pe peretii unei cavitati, in scop terapeutic.
Compozit dentar - material format dintr-o matrice polimerica organica si umplutura anorganica care confera polimerului rezistenta mecanica si transluciditate. Este folosit pentru restaurari dentare si in cimentarea adeziva a lucrarilor protetice.
Coroana mixta – lucrare protetica alcatuita dintr-o parte metalica si una fizionomica.
D
Debridare gingivala - indepartarea depozitelor moi din santul gingival sau din pungile parodontale si inlaturarea simultana a depozitelor de tartru subgingival. Se poate realiza conservativ sau chirugical.
Decapusonare - excizia fibromucoasei ce acopera in general molarul de minte, in vederea eruptiei acestuia si pentru prevenirea pericoronaritei.
Dentina – strat moderat mineralizat, aflat sub smalt.
Dentitie – proces de formare si aparitie a dintilor la om.
Detartraj - indepartarea tartrului supra si subgingival. Este de doua feluri: detartraj manual, realizat cu instrumente de mana, si detartraj mecanic, realizat cu un aparat cu ultrasunete.
Diastema – spatiere interdentara de 2-10mm intre cei doi incisivi centrali superiori.
Diga – foaie de cauciuc foarte subtire, care se aplica pe coletul dintelui in vederea sterilizarii campului operator.
E
Ectopie – eruptia unui dinte in afara pozitiei lui normale.
Edentatie - stare fizio-patologica ce se caracterizeaza prin pierderea a 1-16 dinti de pe arcada dentara.
Egresiune dentara - proces de migrare verticala a unui dinte cu tot cu procesul alveolar, datorita lipsei dintelui antagonist.
Endodontie - ramura a stomatologiei ce se ocupa cu prevenirea, diagnosticul si tratamentul afectiunilor pulpei dentare, radacinilor dentare si regiunii periapicale.
Eruptie dentara - fenomen fiziologic prin care dintele traverseaza osul si fibromucoasa, si isi ocupa locul pe arcada dentara. Acest proces dureaza pana cand dintele ajunge in contact cu antagonistul/antagonistii sai.
   Eruptie dentara intarziata - eruptia dintilor dupa intervalul normal de eruptie.
   Eruptie dentara precoce - eruptia dintilor inainte de intervalul normal de eruptie.
Extirpare vitala - indepartarea completa a pulpei dentare, sub anestezie locala.
Extractia dentara - interventie chirugicala prin care se indeparteaza un dinte bolnav care provoaca sau intretine patologii ce nu mai pot fi rezolvate prin alte metode de tratament.
F
Fateta dentara - lucrare protetica foarte estetica, din portelan, care acopera doar fetele vizibile (dinspre exterior) ale dintilor.
Fistula - canal format operator care dreneaza secretiile unei glande sau cavitati.
Fluor - element chimic ce creste rezistenta unui dinte la atacul cariogen.
Fractura dentara - leziune a smaltului, dentinei, cementului, cu pierdere de substanta dentinara cu/fara interesarea pulpei dentare.
Freze dentare - instrumente utilizate in scopul abrazarii si taierii substantei dentare dure.
G
Gangrena pulpara - mortificarea septica a pulpei dentare.
Gingie - componenta a parodontiului superficial, care inconjoara coletul dintilor.
Gingivectomie - excizia chirurgicala a tesutului gingival infectat.
Gingivita - inflamatie a parodontiului de invelis, manifestata prin modificare de volum, culoare si textura.
Grefa - operatie prin care se urmareste o adaugare de tesut intr-o anumita regiune.
Gutiera - constructie protetica, folosita in imobilizarea fractorilor mandibulare sau pentru albirea dentara. Este formata dintr-un material mai mult sau mai putin elastic, acoperind toata suprafata dintilor.
H
Halena=halitoza - mirosul neplacut al respiratiei.
Halistereza - proces reversibil de demineralizare a osului alveolar.
Hemostaza - manopera de oprire a unei hemoragii.
Herpes - eruptie veziculara, ce apare frecvent la nivelul buzelor si comisurii bucale.
Hiperestezie - fenomen dureros aparut la nivel dentar datorita actiunii directe a unor stimuli mecanici, termici.
I
Implant dentar – metoda ce consta in introducerea intr-o alveola naturala sau creata chirurgical a unui dispozitiv, pe care se fixeaza o coroana artificiala.
Imobilizare dentara - consolidarea dintilor parodontotici intr-un bloc pluridentar.
Incluzie dentara - anomalie dento-maxilara, caracterizata prin ramanerea dintilor in profunzimea osului alveolar dupa incheierea perioadei de eruptie.
Inflamatie pulpara - totalitatea reactiilor si proceselor aparute in pulpa dentara, datorate actiunii unui agent patogen.
L
Leucoplazie - leziune a mucoasei orale cu potential de malignizare, favorizata de factori iritativi (alcool, tutun, etc.).
Luxatia mandibulei - accident produs in timpul extractiei dintilor la pacientii cu laxitate capsulo-articulara marita.
Luxatia dentara - accident produs in timpul actelor stomatologice, ce are ca rezultat dislocarea dintelui din alveola sa.
M
Mandibula - maxilarul inferior, mobil, in forma de potcoava.
Mezializare - deplasarea unuia sau mai multor dinti spre linia mediana.
Migrare dentara - modificarea pozitiei unui dinte prin deplasarea lui in diferite directii.
Model de studiu - copie pozitiva (mulaj) a campului protetic, obtinuta prin turnarea gipsului in interiorul unei amprente dentare.
N
Neoplasm - forma de cancer caracterizata prin formarea unui tesut nou, tumoral, care invadeaza tesuturile vecine.
Nevralgie - durere ce se manifesta de-a lungul unui trunchi nervos
O
Obturatie coronara - material care se aplica in cavitatea rezultata dupa indepartarea tesutului dentar cariat, cu scopul de a reface functia si forma initiala a dintelui (plomba).
Obturatie de canal - tratament stomatologic menit sa repare si sa salveze de la extractie un dinte infectat sau care prezinta carii profunde, in cadrul caruia pulpa dintelui este extrasa.
Ocluzie dentara – raport static sau dinamic intre arcadele dentare.
Odontalgie - durere de origine dentara, de diferite cauze.
Oligodontie - absenta congenitala a unuia sau mai multor dinti.
Ortodontie - specialitate a stomatologiei care se ocupa cu corectarea si prevenirea anomaliilor dentare. Presupune manopere ce au ca scop indreptarea dintilor aflati in malpozitie.
Osteita – leziune infectioasa a tesutului osos.
P
Palat - structura osteo-musculara formata dintr-o parte anterioara osoasa (palat dur/bolta palatina) si o parte posterioara musculara, moale (palat moale/val palatin).
Papila interdentara - parte a gingiei care ocupa spatiul dintre doi dinti vecini.
Parodontiu de invelis/superficial - fibro-mucoasa ce acopera osul alveolar si inconjoara coletul dintelui.
Parodontiu marginal - totalitatea tesuturilor care asigura mentinerea si sustinerea dintilor in oasele maxilare.
Parodontologie - ramura a stomatologiei care se ocupa cu studiul si tratamentul afectiunilor parodontiului marginal.
Parotida - glanda salivara localizata anterior si inferior de ureche.
Parotidita - inflamatia glandei parotide.
Pericoronarita - inflamatia gingiei din jurul unui dinte partial erupt. Apare cel mai frecvent in cazul molarilor de minte.
Pivot - piesa protetica ancorata pe radacina dentara; se continua cu o parte coronara care reface bontul dentar.
Placa bacteriana - ecosistem complex care adera de dinti si poate duce la aparitia cariilor.
Plaga postextractionala - leziunea rezultata in urma extractiei dentare.
Proteza dentara - piesa destinata inlocuirii si refacerii formei si functiei dintilor care lipsesc de pe arcada.
Pulpa dentara - tesut conjuctiv lax, situat in camera pulpara si in canalul radicular.
Pulpita - inflamatie a pulpei dentare datorata actiunii unor agenti patogeni.
R
Rebazare - metoda de inlocuire a bazelor unei proteze fara a modifica arcada dentara.
Retruzie - proces de deplasare spre posterior a maxilarelor sau dintilor.
Rizaliza - resorbtie fiziologica sau patologica a unei radacini dentare.
S
Sialoree - debit excesiv de saliva, cauzat de eruptia dintilor.
Sigilare dentara - procedeul de acoperire a santurilor si fosetelor de pe suprafata dintelui cu un material compozit fluid in scopul de a preveni aparitia cariei. Se realizeaza mai ales la dintii permanenti ai copiilor.
Sinus maxilar - cavitate pneumatica situata in interiorul corpului osului maxilar.
Smalt - strat bine mineralizat ce acopera intreaga coroana a dintelui.
Stomatita - inflamatie a mucoasei bucale.
T
Tartru dentar - depozit organo-mineral situat pe unele suprafete dentare si pe alte suprafete solide din cavitatea bucala, cum ar fi lucrarile protetice.
Tratament de canal - dezinfectarea, largirea si umplerea temporara sau definitiva a canalului radicular.
Trema - spatiu excesiv intre doi dinti vecini, cu exceptia incisivilor centrali superiori.
Trismus - dificultate la deschiderea gurii, datorata spasmului tonic al musculaturii masticatorii.
U
Ulceratie - solutie de continuitate la nivelul unui tesut/mucoase.
Ultrasunete - vibratii mecanice folosite in dizlocarea tartrului dentar in timpul detartrajului ultrasonic.
V
Val palatin - portiunea posterioara a palatului (cerul gurii); palat moale.
Veneers – fatete dentare.
Vestibul bucal - spatiul situat intre arcadele dentare si obraji/buze.
X
Xerocheilie - uscaciune a buzelor.
Xerostomie - uscaciune anormala a gurii, cauzata de diminuarea sau oprirea secretiei salivare.

 
 
Back to content | Back to main menu